Materialul acestui articol este traducerea discursului de la TED Talk de la adresa de mai jos.

În paranteze am adăugat câteva informații despre hipocamp și despre resveratrolul din must vs cel din alcool, meționând prin n.t. – nota traducătorului

La adresa de mai jos poate fi urmărit TED – talk-ul Sandrinei Thuret cu traducerea by default a acestui video (dacă nu apare traducerea în timpul prezentării, este un “buton“ CC care trebuie acționat).

  Putem noi, ca adulți, dezvolta noi celule nervoase?

  Întrebarea rămâne încă neclară deoarece domeniul acesta de cercetare este relativ nou. De exemplu, vorbeam cu un coleg de-al meu Robert, care este oncolog și acesta îmi spune: Sandrine, e de neînțeles.

  Unii dintre pacienții mei cărora li s-a spus că s-au vindecat de cancer, dezvoltă încă simptome de depresie. Iar eu i-am răspuns: din punctul meu de vedere este logic.

  Medicamentul pe care l-ai dat pacienților tăi, care oprește multiplicarea celulelor canceroase, oprește și generarea de noi neuroni în creierul lor.

  Atunci Robert s-a uitat la mine de parcă nu eram în toate mințile și mi-a zis: Sandrine, aceștia sunt pacienți de vârstă adultă. Adulții nu mai dezvoltă celule nervoase noi. Și spre surpriza lui, eu i-am răspuns: de fapt, dezvoltă! Acesta este un fenomen care se numește neurogeneză.

  Este adevărat că Robert nu este expert în științe neurologice, iar când era în facultatea de medicină nu i s-a predat ceea ce știm acum și anume faptul că un creier adult poate genera noi celule nervoase. Așa că Robert, fiind un medic bun, a vrut să vină în laboratorul meu ca să înțeleagă ceva mai bine acest subiect.

  Am făcut un tur de prezentare al uneia dintre cele mai interesante părți ale creierului în ceea ce privește neurogeneza. Acesta este hipocampul. (Denumirea provine de la asemănarea cu un căluț de mare. Hippos=cal, kampos=monstru marin. A mai fost asemănat cu un vierme de mătase și cu cornul zeului egiptean Amon, prescurtat CA = cornu Ammonis. n.t.).

  El este reprezentat de această structură gri din mijlocul creierului.

  Ceea ce știm deja de foarte mult timp este că această regiune este importantă pentru procesul de învățare, memorie, dispoziție afectivă și emoții.

Totuși am aflat mai recent că ea este una dintre structurile unice din creierul unui adult unde pot fi generații neuroni noi. Dacă facem o secțiune prin hipocamp și facem o amplificare a imaginii, ca și cum am privi de aproape, ceea ce vedeți aici este un neuron nou creat în creierul unui șoarece adult.

Vorbind despre creierul uman, colegul meu Ionas Frisen de la Karolinska Institutet, a estimat că producem 700 de neuroni noi pe zi în hipocamp.

  Poate credeți că nu este mult, având în vedere că avem 100 miliarde de neuroni în creierul nostru (dacă am număra câte unul pe secundă, ne-ar trebui 3171 ani). Până când împlinim vârsta de 50 de ani vom fi schimbat toți neuronii originari cu care ne-am născut în această zonă, cu neuroni noi generați de creierul adult. Deci, de ce sunt importanți acești neuroni noi și care sunt funcțiile lor?

  În primul rând noi știm că aceștia sunt importanți pentru procesul de învățare, memoria de lungă durată și memoria care are de a face cu orientarea spațială. În laborator noi am demonstrat că dacă blocăm funcția creierului adult de a produce noi neuroni în hipocamp, vom reuși să blocăm anumite funcții ale memoriei.

  Acest lucru este valabil în mod special pentru recunoașterea spațială, de exemplu cum vă orientați prin oraș ca să vă găsiți drumul.

   Dar neuronii nu sunt importanți doar pentru capacitatea memoriei, ci și pentru calitatea memoriei. Ei adaugă timp la memoria noastră și ne ajută să diferențiem între amintiri foarte asemănătoare.

  De exemplu cum îți găsești bicicleta pe care ai parcat-o într-un loc special pentru biciclete unde sunt foarte multe de același fel, în fiecare zi, poate în aceeași parcare, dar într-o poziție ușor diferită. Și mai interesant pentru colegul meu Robert este cercetarea asupra legăturii dintre neurogeneză și depresie.

  În modelul animal de studiu al depresiei am văzut că există un nivel scăzut de neurogeneză, iar dacă dăm antidepresive, noi creștem producția de neuroni noi și scădem simptomele depresiei, stabilind o legătură clară între neurogeneză și depresie.

  Dar mai mult, dacă blocăm total neurogeneza, atunci blocăm eficiența antidepresivelor.

  Deci în acest moment Robert a înțeles că pacienții lui, cel mai probabil, sufereau de depresie chiar și după ce erau vindecati de cancer pentru că medicamentele citostatice opriseră generarea de noi neuroni. Și va dura un timp până când se vor dezvolta noi neuroni care să asigure funcțiile normale.

  Putem afirma în concluzie că neurogeneza este ținta pe care trebuie s-o alegem dacă dorim să îmbunătățim formarea amintirilor sau dispoziția. Sau pentru a preveni declinul asociat cu îmbătrânirea sau declinul asociat cu stresul.

  Așa că următoarea întrebare este: putem să controlăm neurogeneza? Răspunsul este DA. Dacă v-aș descie un set de comportamente și activități, dumneavoastră ați putea spune ceea ce credeți și anume dacă acestea vor crește neurogeneza sau o vor reduce, pentru că deja există în mentalitatea colectivă despre un stil sănătos de viață.

Să începem:

• Ce spuneți despre învățat? Crește neurogeneza. Deci învățatul va crește producerea acestor noi neuroni.
• Ce spuneți despre stres? Da, stresul va reduce producerea de neuron noi în hipocamp.
• Dar privarea de somn? Într-adevăr lipsa de somn va reduce neurogeneza.
• Ce spuneți despre sex? Da, aveți dreptate, va crește producerea de neuroni noi.
• Ce spuneți despre îmbătrânire? Da, ritmul neurogenezei se va reduce pe măsură ce îmbătrânim…
• În sfârșit, ce ziceți despre alergat? Va crește neurogeneza.

  Un studiu randomizat-controlat din 2011 a descoperit că exercițiul aerob duce la creșterea volumului hipocampului și îmbunătățirea memoriei spațiale la adulții cu vârstele cuprinse între 55 și 80 de ani[13]. Erickson si colab.

Iată o imagine a unei secțiuni prin hipocampul unui șoarece de laborator care nu avea nici un dispozitiv de alergare în cușca sa (o roată) și, alături, o secțiune prin hipocampul unui șoarece care a alergat pe roata din cușcă. Se poate observa că în hipocampul șoarecelui alergător s-a dezvoltat un număr mai mare de neuroni (petele negre).

  Unul dintre primele studii au fost făcute de către Rusty Cage de la Salk Institute care ne demonstrează că mediul înconjurător poate avea un impact asupra producerii de noi neuroni.

La o secțiunea prin hipocampul unui șoarece de laborator care n-a avut în cușca lui o roată de alergare se pot vedea câteva puncte negre care sunt de fapt viitorii neuronii gata să se nască.

  La o secțiune prin hipocampul unui șoarece care a avut o roată de alergare în cușca lui s-ar putea observa o creștere masivă a noilor neuroni reprezentați de puncte negre numeroase. Deci activitatea fizică are un impact asupra neurogenezei.

  Întrebarea este dacă doar alergarea este utilă pentru producerea de noi neuroni în hipo camp sau orice tip de exercițiu aerobic care crește aportul de oxigen la creier? Noi credem că nu nu mai alergarea este capabilă să dezvolte neurogeneza, ci și orice tip de mișcare ce favorizează deplasarea sângelui către creier, adică un flux arterial cerebral crescut ar trebui să fie benefic.

  Dar și ceea ce mâncați va avea un efect asupra producerii de noi neuroni în hipocamp. Avem aici un exemplu de nutrienti și diete care și-au demonstrat eficacitatea și am să vă explic câteva dintre acestea:

  Limitarea caloriilor cu 20-30 la sută va crește neuro geneza.

  Repausul alimentar intermitent, adică creșterea intervalului dintre mese, va crește neurogeneza: 8/16 sau 9/15 sau 10/14 și în cel mai rău caz 12/12.

  Aportul de flavonoide care se găsesc în ciocolata neagră sau în afine va crește neurogeneza.

  Acizii grași omega-3 care se află în peștele gras, cum ar fi somonul, vor crește producerea acestor neuroni.

  Dimpotrivă, o dietă bogată în grăsimi saturate va avea un impact negativ asupra neurogenezei.

  Etanolul, adică aportul de alcool va diminua neurogeneza. Totuși, resveratrolul care se află în struguri și implicit în vinul obținut din struguri negrii a fost demonstrat că promovează supraviețuirea acestor neuroni.

  (Mustul însă conține aceiași polifenoli ca și vinul. Revista medicală Atherosclerosis din mai 2001, scrie: sucul de struguri / mustul este chiar mai eficient în prevenirea aterosclerozei, la aceeași concentrație de polifenoli și superior în ameliorarea profilului lipidic și a parametrilor antioxidanți la hamsterii din experiment. Un studiu din Elveția a demonstrat că resveratrolul din must a fost asociat cu reducerea riscului de cancer de sân, ceea ce nu s-a demonstrat pentru resveratrolul din alcool. European Journal of Cancer Prevention aprilie, 2005. În plus, 1 pahar de vin conține 200 Kcalorii față de un pahar cu must care are 150 kcalorii, din cauza faptului că alcoolul aduce 7 Kcal/gram de energie, în timp ce mustul conține doar carbohidrați a căror ardere produce 4 Kcal/g; n.t.)

  În final vreau să menționez un ultim factor, un factor extrem de neobișnuit sau curios. Cercetătorii japonezi sunt fascinați de textura alimentelor și au demonstrat că de fapt dietele care sunt moi ca și consistență, împiedică neurogeneza, spre deosebire de alimentele care necesită mestecarea, cum ar fi alimentele crocante.

  Deci toate aceste date care au fost culese prin analiza la nivel celular au fost puse în evidență pe modelele animale experimentale. Dar experimentele au fost extinse și la oameni. Și ce s-a descoperit?

Persoanele care au participat la aceste experimente au demonstrat că dieta aceasta a produs o modulare a memoriei și a dispoziției afective concomitent cu stimularea neurogenezei.

  De exemplu s-a demonstrat că restricția calorică îmbunătățește capacitatea memoriei în timp ce o dietă bogată în grăsimi animale sau saturate va exacerba simptomele depresiei. Excepția ar fi acizii grași omega-3 care favorizează neurogeneza și ajută la diminuarea depresiei.

  Deci noi credem că efectul dietei asupra sănătății mentale, al memoriei și al dispoziție afective este de fapt mediat de către producerea de noi neuroni în hipocamp.

  Nu contează numai ceea ce mănânci, ci contează și textura alimentelor pe care le consumi, dacă sunt prea moi sau dacă solicită un efort de mestecare. De asemenea contează cantitatea de alimente consumată, adică restricția calorică despre care am vorbit.

  Cercetătorii din domeniul științelor neurale trebuie să înțeleagă mai bine funcția acestor noi neuroni și modul în care noi putem să controlăm supraviețuirea și producerea acestora.

  Noi de asemenea trebuie să găsim o cale de a proteja neurogeneza la pacienții oncologici. În ceea ce privește publicul larg trebuie să subliniez că fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de neurogeneza din creierul său.