CUM PUTEM PREVENI INFECTAREA CU CORONAVIRUS

Infecția cu virusul SARS-CoV-2, numit de OMS si COVID-19 (“China Outbreak Virus in December 19”) sau virusul Wuhan, după numele localității din China în care a izbucnit epidemia de coronavirus în decembrie 2019, s-a răspândit până acum (12 martie), conform OMS, în 125 de țări și teritorii plus 1 locație pe un vas de crozieră, între care și România (49 cazuri la ora 14.51, fără nici un deces).

Cifrele care indică răspândirea se modifică de la oră la oră. Evidențele vorbesc despre 129.158 cazuri de îmbolnăviri și 4.749 decese la nivel mondial.^[1]

Cuprins

Alte 2 tipuri de coronavirusuri care au produs infecții semnificative au fost SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) și MERS (Middle East Respiratory Syndrome).

Se cunosc în total 7 tipuri de coronavirusuri, dar celelalte, deși pot produce viroze respiratorii, îmbolnăvirile nu sunt de gravitatea COVID-19, SARS sau MERS.^[2] 4 dintre aceste alte coronavirusuri sunt responsabile de până la 30% din răcelile obișnuite.^[3]

Pentru a înțelege cum putem preveni infectarea cu acest coronavirus, trebuie să cunoaștem câteva informații despre acest tip de infecție respiratorie:

Simptomele uzuale sunt:

febră, care apare în 90% din cazuri (dar la persoanele în vârstă febra poate lipsi, în locul ei urmărindu-se simpla modificare a statusului mental sau o reducere a funcționalității generale);
tuse uscată sau tuse productivă;
dispnee (dificultate în respirație);
frisoane;
transpirații;
dureri musculare (curbatură);
dureri în gât (mai caracteristice pentru gripă sau alte viroze);
stare de epuizare;
cefalee;
nas ”înfundat” sau care ”curge”;^[4]
grețuri și vărsături;
diaree.

Spre deosebire de gripă, unde simptomele apar brusc, în infecția cu COVID-19, simptomele apar treptat.^[5]Severitatea infecției cu COVID-19 și mortalitatea sunt mai mari decât în cazul gripei (de 6-10 ori).^[6] Cazurile severe la tineri depășesc așteptările.

Simptomele respiratorii și febra pot să apară la 2-14 zile de la momentul contactului cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar au fost raportate cazuri și după 19, 24 și chiar după 27 zile, făcând ca perioada de incubație să fie prelungită peste 14 zile. Carantina probabil vafi prelungită la 27 zile.^[7]

Inițial s-a crezut că virusul este doar cu transmitere aeriană prin picăturile de tuse, strănut sau vorbire, de la o distanță mai mică de 2 metri,^[8] iar infectarea are loc atunci când aceste picături aeriene ajung direct pe fața cuiva sau când mâinile contaminate sunt duse pe față la ochi, nas sau gură.

După cercetătorii germani, virusul ar putea persista pe suprafețele de metal, sticlă sau plastic de la 2 ore până la 9 zile, în timp ce alcoolul și apa oxigenată pot dezinfecta aceste suprafețe în mai puțin de 1 minut.

Sunt luate în discuție și:

calea aerosolilor (aerosoli sunt apa din picăturile respiratorii care se evaporă rapid și rămâne particula virală înconjurată de un gel care-i oferă protecție, aceste particule putând pluti la distanță purtate de curenți aerieni), precum virusul rujeolei. Este posibilă infectarea și după plecarea persoanei bolnave din mediu, inspirând acești aerosoli care plutesc în aer.
calea fecal-orală (ca și hepatita virală A), ARN-ul viral fiind detectat în scaunul persoanelor infectate. Această cale de transmitere este deocamdată doar o ipoteză.
contactul cu sângele, serul sau sputa unui bolnav și ducerea mâinilor la gură, nas sau ochi poate produce contaminarea mucoaselor.

Purtarea de măști chirurgicale (măștile dreptunghiulare, obișnuite, care nu sunt etanșe dar prind atât gura, cât și nasul) este utilă DOAR pentru persoanele infectate pentru a împiedica împroșcarea aerului cu picături de secreții care conțin virusul.

Formula FEBRĂ+TUSE=MASCĂ, a devenit celebră.

Pentru persoanele sănătoase, rolul principal al purtării acestor măști este să prevină ducerea mâinii la gură sau nas reamintind că și frecarea la ochi este periculoasă.

Un alt rol posibil al acestor măști pentru persoanele sănătoase este ca persoanele purtătoare aflate în proximitate prea mare cu persoane bolnave, să fie ceva mai protejate în spații înguste și mai ales închise (avion, autoturism, etc.). Din cauza faptului că aceste măști nu sunt etanșe, aceste măști nu pot filtra complet aerul inspirat care poate fi încărcat de picăturile respiratorii infecțioase.

Aceste măști chirurgicale sunt destinate a fi purtate la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun sau alte locuri în care apropierea mai mult de 2 metri de alte persoane este inevitabilă.

Măștile etanșe, rotunde, de tip N95, pot filtra, după cum le spune și numele, până la 95% din particulele expirate cu mărime de peste 0,3 microni, ceea ce cuprinde și bacteriile sau virusurile, protejând pe purtătorul măștii de infecțiile transmise pe cale aeriană.

Deși pot proteja și pe cei din jur, aceste măști sunt purtate de către personalul medical, nefiind destinate publicului larg. Fie că sunt dotate cu valvă, ușurând expirul, fie că nu au valvă, măstile N95 oferă același grad de protecție personalului medical care le poartă. Cele cu valvă însă nu pot asigura un mediu perfect steril cum ar fi într-o intervenție chirurgicală sau manevră invazivă specială.

1. ÎN INTERESUL LOR, persoanele susceptibile la infecții TREBUIE SĂ EVITE AGLOMERAȚIILE: magazine, mijloace de transport în comun, săli de spectacole sau locașuri de cult, săli de așteptare în instituții medicale, etc.

Următoarele categorii de persoane sunt cu risc crescut:

femeile însărcinate. Un caz de infecție apărut la gravidă a fost documentat și la nou născutul ei la 17 zile de la naștere, probabil fiind transmisă de la adulții infectați,
copiii sub 2 ani reprezintă un pericol de propagare invizibilă a infecției, chiar dacă ei nu fac infecția.
persoanele cu imunosenescență (diminuarea imunității peste 65 ani). Persoanele peste 65 ani sunt mai vulnerabile mai ales dacă au diferite boli cronice (vezi mai jos). În plus, în timpul unui sezon de gripă, peste 90% din rata de exces de mortalitate apare la persoanele peste 65 ani. ^[9]
persoanele mai tinere, între 20 – 60 ani care au decedat fără să aibă diferite boli predispozante, au manifestat probabil o reacție imună severă numită ”furtuna de citokine” (substanțe proinflamatorii) care a dus la apariția de celule imunitare și proteine care au atacat diferite organe proprii. ^[10]
pacienții care suferă de boli cronice ca: diabet zaharat, insuficiență cardiacă, boală coronariană ischemică, protezații valvulari, hipertensiunea arterială, accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic), insuficiență renală, cancer, boli hepatice cronice, boli neurologice degenerative și boli psihice cronice, infecția cu HIV/SIDA, etc.,
tratamente cu cortizonice (antiinflamatoare steroidiene), citostatice sau alte imunosuprepresive (transplanturi de organe, boli inflamatorii intestinale, poliartrită reumatoidă sau alte boli de colagen).

2. ÎN ÎNTERESUL CELORLAȚI, persoanele care au infecții respiratorii TREBUIE SĂ EVITE AGLOMERAȚIILE.

Se recomandă ca persoanele infectate să nu ia antibiotice, antiinflamatoare steroidiene (cortizonice), sau antivirale (remdesivir este un antiviral în fază de testare), iar imunoglobulinele specifice de la bolnavii vindecați oferă o promisiune.

S-au raportat 2 cazuri de reinfecție la aceeași persoană, dar se suspectează că aceste cazuri nu sunt reinfecții, ci o posibilă remanență a virusului în organism mai mult decât s-a crezut inițial (3 săptămâni), iar ”negativarea” testelor serologice s-ar putea datora unei sensibilități (sensibilitatea arată pe adevărații pozitivi) mai mici a testului.^[11]

80,9 % dintre îmbolnăviri au o evoluție moderată (simptome ușoare). Aceste cazuri sunt un real pericol pentru că persoanele afectate pot să-și ducă o viață obișnuită fără a se autoizola la domiciliu, răspândind infecția. 13,8 % sunt cu evoluție severă (pneumonie, dispnee). 4,7 % prezintă un tablou critic (insuficență respiratorie, șoc septic sau insuficiență multi-organ).

Afecțiunile cele mai severe determinate de acest virus sunt: pneumonia, aritmiile cardiace sau tahicardiile, hipotensiunea arterială și posibil infarct miocardic, dacă judecăm după modelul virusului gripal care crește riscul de infarct miocardic de 6 ori în decurs de 7 zile de la o gripă.^[12]

În ciuda cunoașterii acestor căi de transmitere, există cazuri apărute în comunități în care nu se poate găsi sursa de infecție (nu există istoric de călătorie în zone endemice sau contacte cu persoane infectate). Această transmitere se numește ”răspândire comunitară”.

Acest tip de transmitere, recent înregistrat în SUA (California), Japonia și Germania este cel mai greu de controlat pentru că eludează căile obișnuite de infectare și sugerează o răspândire tacită.

Din acest motiv Japonia a prelungit închiderea școlilor și în luna martie, Iranul a anulat rugăciunile publice de vinerea, Arabia Saudită a interzis pelerinilor vizitele obișnuite la Mecca și Medina, iar Mongolia a închis școlile până la sfârșitul lunii martie.

3. Întărirea imunității personale devine astfel o prioritate absolută.

Întrucât Institute of Medicine of America (IOM) a recunoscut în 2014 că dintr-o eroare statistică a recomandat doar 600 UI de vitamin D/zi în sezonul rece pentru populația țărilor aflate la o latitudine peste 37 grade (800 UI pentru persoanele peste 71 ani) ca să mențină un nivel seric de vitamin D (25-OH-D) la limita de siguranță a rahitismului (20 ng/ml sau 50 nmol/L) pentru 97% din populație și a corectat eroarea la 8895 UI/zi, recomandăm ca orice adult să-și administreze 6.000-10.000 UI de vitamină D,^[13] în funcție de greutate, sau după formula detaliată mai jos, în fiecare zi, între lunile octombrie – aprilie inclusiv.

În timpul verii, nu este nevoie de suplimentarea vitaminei D sau unii ar putea avea nevoie de jumătate din această doză în caz de expunere insuficientă la soarele dintre orele 10-15 (care oferă radiațiile UVB ce pot stimula sinteza de vitamin D în piele).

Recomandăm ca expunerea la soare să fie treptată, în ”doze” mici pentru evitarea arsurilor solare și numai dacă nu există boli care să contraindice expunerea la soare (hipertensiunea arterială, nevii pigmentari displazici, etc.).

Dacă luăm ca interval optim al vitaminei D (25-OH-D) în sânge 40-100 ng/ml, recomandăm să vă situați cel puțin la mijlocul acestui interval, iar în perioadele critice care necesită o imunitate sporită, să țintiți spre nivelele superioare.

Toxicitatea vitaminei D nu poate fi luată în discuție la valori sub 150 ng/ml.^[14] Suplimentarea vitaminei D este contraindicată în sarcoidoză, hiperfosfatemie, hipercalcemie, hipervitaminoză D (valori apropiate de pragul toxic), arterioscleroza obliterantă, litiaza renală și boli renale cronice cu insuficență renală.^[15]

Vitamina D, după unii autori, ar trebui să fie suplinită în perioadele menționate ale anului după următoarea formulă^[16]: doza optimă pe care dorești s-o atingi minus valoarea 25 – OH – D pe care o ai în sânge, înmulțită cu 100.

De ex: dacă doza țintă este 80 ng/ml, iar în sânge aveți 20 ng/mL, se scade din 80 cifra 20 și apoi se înmulțește cu 100, obținându-se 6000 UI/zi. Pentru a atinge limita superioară a intervalului optim (40 – 100 ng/ml), ar fi nevoie de 8.000 UI/zi dacă nivelul din sânge este scăzut la 20 ng/ml.

În caz de gripă, Consiliul Vitaminei D recomandă o singură doză de 50.000 UI de vitamin D la primele semne de boală. Dr. John Cannell, fondatorul Consiliului Vitaminei D, recomandă 3 zile de asemenea doze mari care nu comportă nici un pericol pentru persoanele adulte de aproximativ 75 kg care nu au contraindicațiile de mai sus.

Copiii vor primi această doză ”ciocan” proporțional cu greutatea lor (de ex. un copil de 15 kg va lua o cincime din doza adultului de 75 kg, adică doar 10.000 UI/zi maxim 3 zile).^[17] Persoanele care nu au luat suplimente de vitamin D în acest sezon rece, pot începe cu 50.000 UI/zi câteva zile și apoi o doză de întreținere zilnică (între 6.000 -10.000/zi în funcție de greutate sau după formula detaliată anterior).^[18]

O dată cu suplimentarea de vitamină D este necesară și suplimentarea de vitamina K2 și magneziu pentru atingerea unor valori optime de vitamină D în sânge.^[19]

Variante de administrare:

Vigantol 20.000 UI/ml (40 picaturi) sau 500 UI/picătură, 12 picături pentru 6.000 UI, 16 picături pentru 8.000 UI sau 20 picături pentru 10.000 UI. Pentru a atinge doza de 50.000 UI/zi sunt necesare 100 picături (eventual în 2 prize). Se vor lua într-o linguriță sau se pot picura pe o bucată de pâine și se administrează la sfârșitul unei mese care conține ceva grăsime (nuci, avocado, ulei de măsline, ou, semințe, iaurt, etc.).
Există și capsule a 5.000 UI. Persoanele care au greutatea corporală mai mică, pot lua in zilele pare 2 capsule, iar în cele impare 1 capsulă și vor realiza astfel o doză medie de 7.500 UI/zi. Prin analogie, în infecția cu coronavirus se poate recurge la același tratament preventiv sau chiar curativ cu vitamin D. Fiind de apariție recentă nu există studii care să ateste același efect ca în cazul gripei, dar un stimul puternic al imunității poate fi extrem de benefic pentru orice tip de infecție.
Vitamina D3 Biofarm 18.000 UI/ml (40 picături) sau 450 UI/picătură. 20 picături/zi = 9.000 UI.

Există și alte stimulente ale imunității care pot fi luate în calcul în această situație. Dintre acestea menționăm:

vitamina C – din citrice, măceșe, fructe de pădure,
zincul 8 mg/zi la femei și 11 mg/zi la bărbați,^[20] iar în gripă sau alte viroze se pot lua dozanje de 4 mg la fiecare 1-2 ore în timpul zilei, începând cu primele 24-48 ore de la debutul simptomelor, până la dispariția simptomelor, maxim 40 mg/zi la adult^[21]sau timp de 14 zile^[22] (se găsește în carne, pește și lactate, dar și în leguminoase, mai ales linte și năut, semințe, nuci, ouă, cerealele integrale și cartofii obișnuiți sau dulci)^[23],
curcuma (turmeric), preparatul Curcumin 95 C3 complex – 2 capsule/zi,
ulei de salvie macerat – 2 capsule x 3/zi,sau ceai de salvie,
vitamina B6 care este un cofactor în convertirea acidului glutamic in GABA si a 5-HTP (hidroxitriptamina)^[24] în serotonina, dar este esențială și pentru sinteza altor neurotransmițători cum ar fi: noradrenalina, dopamina și histamină^[25], poate fi asimilata (preferabil) din sursele alimentare: peștele oceanic de apă adâncă – ton și somon, zarzavaturile verzi, năut – humus, cereale, morcovi, mazăre, cartofi, oua.^[26] Valorile normale = 60 – 100 nmol/L^[27]sau 14,82 – 24,71 mcg/L ( µg/L).^[28] Unele laboratoare (Synevo de ex.) au 8,7 – 27,2 µg/L.^[29] A nu se depăși 110 nmol/L (27,2 µg/L) pentru ca nivelele mai mari de aceasta limita pot fi toxice pentru nervii periferici care transmit impulsurile senzitive (senzațiile de durere, cald-rece, precum si poziția în care se afla membrele prin care trec nervii periferici respectivi).^[30] Suplimentul recomandat, în caz de deficit, este piridoxal-5 fosfat, care este forma activă. În ficat, clorhidratul de piridoxină se transformă în piridoxal-5 fosfat.^[31]
vitamina E (nuci, semințe și spanac),^[32]
fierul dar numai pentru corectarea deficitului de fier,^[33]
4 produse apicole: lăptișorul de matcă pur, mierea de Manuka, tonicul regal (Royal Jelly), polenul crud.^[34]
AHCC, un supliment din ciuperci medicinale japoneze.^[35]

În concluzie, autoizolarea^[36], igiena riguroasă a mâinilor prin evitarea contactului cu persoane infectate (păstrarea unei distante de minim 2 metri), dezinfectarea cu alcool sau alte soluții a suprafețelor de contact, dieta simplă, predominant vegetală, bogată în fructe, legume, semințe și nuci, dar și în proteine de calitate (de ex ouă – 3/săptămână la adult), suplimentele vitaminice și minerale care pot compensa deficitele și pot chiar amplifica mecanismele de apărare înnăscute sau dobândite, hidratarea corespunzătoare, odihna suficientă, mișcarea fizică susținută și credința în bunătatea și mila lui Dumnezeu sunt ingredientele unui regim de supraviețuire chiar și în timpuri de criză cum este această perioadă de pandemie cu coronavirusul COVID-19.

dr. Constantin Dinu, departament sănătate, Uniunea română,
Vineri 06.03.2020, ora 21⁰⁰

––––––

[1] https://www.worldometers.info/coronavirus/

[2] https://www.osha.gov/SLTC/covid-19/medicalinformation.html

[3] https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2759815

[4] https://www.healthline.com/health/coronavirus-symptoms#symptoms

[5] https://www.healthline.com/health/coronavirus-symptoms#vs-flu-symptoms

[6] https://www.nationalgeographic.com/science/2020/03/these-underlying-conditions

[7] https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-incubation-period/

[8] https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/caring-for-patients.html

[9] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4707740/

[10] https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2820%2930183-5