O persoană intervievată pe stradă cu privire la stilul de viață sănătos a dat un răspuns foarte pertinent și complet: „Un stil de viață sănătos înseamnă să te bucuri de ceea ce faci, să fii împăcat cu tine însuți, să fii echilibrat, să nu faci excese, să mănânci fructe și legume, să faci sport, să ai un regim de viață potrivit, un regim de somn, să ai relații de familie bune, relațiile de la servici să fie optime, etc”. Se putea un răspuns mai complet?
Se povestește că în secolul 14 erau 2 frați, în Țările de Jos. Ambii erau prinți. În urma luptei pentru tron, cel înfrânt este „închis” într-o cameră care a fost construită în jurul lui. În fiecare zi fratele său îl ospăta cu cele mai alese mâncăruri. Fiind obez, prizonierul nu putea ieși pe ușă, deși aceasta nu era încuiată. Pentru a se elibera, el nu avea de făcut decât să se abțină de la alimentele gustoase pe care i le trimitea fratele său.
Zilnic, cel „închis” în camera cu ușa deschisă, trebuia să aleagă între libertate și satisfacerea apetitului. Durata prizonieratului ar fi fost egală cu durata curei de slăbire. Dar care credeți că a fost alegerea celui închis? … După cîțiva ani de detenție, el a murit din cauza complicațiilor obezității.
Cât de mult seamănă acest caz cu generația actuală din țările civilizate care, deși cunoaște mai bine ca oricând riscurile, alege totuși să rămână prizoniera unui stil de viață care va duce, mai devreme sau mai târziu la apariția bolilor cronice degenerative?
Întrebarea cea mai înțeleaptă este nu ”cum mă pot vindeca de aceste boli”, ci ”cum le pot preveni?” Sau poate credeți că în condițiile deteriorării biologice nu se poate preveni suferința fizică!? Mesajul meu este plin de speranță: EXISTĂ ÎMBĂTRÂNIRE FĂRĂ SUFERINȚĂ, CHIAR DACĂ ÎN TIMP APAR LIMITĂRILE INERENTE VÂRSTEI.
Iar Biblia ne încurajează și mai mult: „Chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru din lăuntru se înnoiește din zi în zi” (2 Corinteni 4.16)… Spiritul uman poate întineri și se poate uimi în fața miracolului divin al vieții, chiar dacă organismul uman suferă un declin biologic inexorabil.
Principalele boli care amenință populația din țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare sunt bolile civilizației, numite astăzi ”bolile cronice netransmisibile”. Acestea sunt afecțiuni cronice degenerative produse prin două tipuri majore de factori: factorii ereditari, pe de o parte și factorii stilului de viață pe de altă parte.
Degradarea biologică a omului din aceste țări se traduce prin creșterea obezității și a bolilor metabolice (diabet zaharat, dislipidemii, sindrom metabolic), prin creșterea hipertensiunii arteriale esențiale și a bolii coronariene ischemice, prin extinderea cancerului, a maladiilor respiratorii, a celor neuropsihice și a leziunilor articulare degenerative. Toate acestea au fost supranumite și „boli ale confortului” sau „boli ale prosperității”.
Să trecem astăzi în revistă principalele boli ale civilizației.
Care sunt factorii de risc ai acestor boli ale „motorului” în 2 timpi, 4 camere și 4 valve și ale conductelor de transport al fluidului vieții?
În timp ce fiecare dintre aceste elemente comportă un risc mai mare sau mai mic, există o combinație extrem de periculoasă între unii dintre acești factori de risc.
persoanele care suferă deja de boală coronariană ischemică sau cele cu diabet zaharat (care este considerat echivalent de boală cardiovasculară) limitele sunt
mai severe:
Spicuiesc doar câteva dintre măsurile care trebuie să fie luate:
Pentru cei care doresc să consume pește, se recomandă 1- 2 porții pe săptămână de pește gras sălbatec, nu de crescătorie (ex. somon, sardine, scrumbie), iar din categoria peștilor care pot concentra substanțe toxice (mercur), doar o porție pe săptămână, motiv pentru care femeile gravide, cele care alăptează şi copiii mici trebuie să fie precauţi în consumul peştelui.
Se va evita în special consumul peștilor de apă dulce care pot concentra mai mult metale grele (păstrăv, ştiucă, şalău, avat, somn). Peştii marini afectaţi sunt tonul, codul şi calcanul, iar în măsură mult mai mică macroul şi sardina.
Pentru cei care doresc să mănânce carne, se recomandă doar carnea slabă, de preferat carne albă (pasăre), deși aceasta poate crește colesterolul și poate favoriza obezitatea, ca și carnea roșie, chiar dacă într-o măsură ceva mai mică. Dieta mediteraneană recomandă carnea albă doar 1 porție pe săptămână. Pentru cei care consumă lactate, se recomandă varianta degresată.
Reducerea aportului de sare la hipertensivi prin evitarea adăugării de sare la masă sau la gătit și alegerea unor alimente proaspete sau congelate, nesărate. Multe alimente procesate și preparate, inclusiv pâinea, au un conținut ridicat de sare.
Orice creștere a nivelului de activitate fizică are efecte pozitive asupra sănătății. Beneficiile suplimentare includ o stare de bine, scăderea ponderală și o părere mai bună despre propria persoană.
Este posibil ca efectele benefice ca urmare a antrenamentului fizic (reducerea glicemiei, trigliceridelor, LDL colesterolului și creșterea HDL colesterolului) să apară înaintea scăderii ponderale.
O altă boală de temut care a cuprins lumea civilizată și chiar țările în curs de dezvoltare, este diabetul zaharat. „Diabetul zaharat” nu este o boală, ci este un grup de boli metabolice care au în comun HIPERGLICEMIA. Această stare cronică de hiperglicemie duce la leziuni și insuficiență a unor organe sau sisteme prin afectarea vaselor, a nervilor și a metabolismului.
Deficitul de acțiune al insulinei se poate datora fie producției insuficiente de insulină din celulele pancreatice, fie unui răspuns diminuat al țesuturilor la insulină, fenomen care se numește insulinorezistență. Acest fenomen de rezistență la insulină a fost atribuit prezenței acizilor grași liberi în cantitate mare în plasmă.
Severitatea anomaliei metabolice poate progresa, poate regresa sau poate rămâne aceeași. Starea de hiperglicemie este de regulă un indicator al evoluției acestei tulburări metabolice.
Diabetul zaharat este de mai multe tipuri. Diabetul zaharat de tip 2 este însă cel mai răspândit și face parte dintre „beneficiile” pe care ni le-a adus civilizația cu care ne lăudăm atât de mult.
Ca și în cazul bolii coronariene ischemice, și în diabetul zaharat de tip 2 există niște factori de risc. Pentru a depista subiecții cu risc crescut se pot folosi chestionarele de screening, cum ar fi cel conceput de finlandezi.
Tabelul nr.1 : FINDRISC (FINish Diabetes Risk Score) pentru evaluarea riscului de diabet zaharat tip 2 pentru un interval de 10 ani.
VÂRSTA | < 45 ani | 0 |
45 – 54 ani | 2 | |
55 – 64 ani | 3 | |
>64 ani | 4 | |
Indexul Masei Corporale – greutatea (kg)/ înălțimea (m) 2 | < 25 | 0 |
25 – 30 | 1 | |
>30 | 3 | |
CIRCUMFERINȚA ABDOMINALĂ (măsurată la nivel ombilical) | < 94 cm < 80 cm | 0 |
94-102 cm 80-88 cm | 3 | |
>102 cm >88 cm | 4 | |
PRACTICAȚI ZILNIC MINIM 30 MINUTE ACTIVITATE FIZICĂ LA MUNCĂ SAU ÎN TIMPUL LIBER? | DA | 0 |
NU | 2 | |
CÂT DE DES CONSUMAȚI LEGUME ȘI FRUCTE? | Zilnic | 0 |
Nu în fiecare zi | 1 | |
AȚI URMAT VREODATĂ TRATAMENT ANTIHIPERTENSIV? | Nu | 0 |
Da | 2 | |
AȚI FOST DEPISTAT VREODATĂ CU HIPERGLICEMIE? | Nu | 0 |
Da | 5 | |
AU FOST RUDELE DVS DIAGNOSTICATE CU DIABET ZAHARAT? | Nu | 0 |
Da – bunici, mătușă, unchi, veri | 3 | |
Da – părinți, frați, surori, copii | 5 |
Riscul de a dezvolta diabet zaharat tip 2 în decursul a 10 ani :
< 7 = Risc scăzut – 1 % va face boala
7 – 11 = Risc ușor crescut – 1 din 25 va face boala (4 %)
12 – 14 = Risc moderat – 1 din 6 va dezvolta boala (16,6 %)
15 – 20 = Risc înalt – 1 din 3 va face boala (33,3 %)
> 20 = Risc foarte înalt – 1 din 2 va dezvolta boala (50 %)
Scorul Reaven crescut (raportul TG/HDL-colesterol ≥ 3) este folosit pentru estimarea insulinorezistenţei, a riscului de diabet şi a gradului de control metabolic al DZ.
Recomandările de prevenție a diabetului zaharat sunt aceleași ca la boala coronariană ischemică.
III. OBEZITATEA
Dacă ați observat, elementul comun în producerea celor 2 tipuri de boli de civilizație discutate până acum este obezitatea.
Obezitatea este produsă de un aport excesiv de calorii comparativ cu consumul de energie, pe durate mari de timp. După 30 de ani, ingestia a numai 8 cal/zi (de fapt sunt kcal) mai mult decât sunt cheltuite, duce la o creştere cu 10 kg a greutăţii corporale. 8 calorii se află în 2 căței de usturoi, într-un castravete murat sau într-un sfert de roșie!…
Creşterea în greutate cu mai mult de 5 kg atât la femei cât şi la bărbaţi, după vârsta de 18 – 20 de ani presupune un risc pentru DZ, HTA şi boală coronariană ischemică, risc ce se măreşte cu creşterea în greutate.
Supragreutatea este principala componentă a sindromului X metabolic. Aceasta cuprinde preobezitatea și obezitatea propriu-zisă (adică o circumferință abdominală > 94 cm la bărbati și > 80 cm la femei).
Efectele obezității sunt multiple: boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, cutanate, metabolice, ortopedice, chirurgicale, obstetricale, de reproducere și perinatale.
De asemenea grăsimea abdominală se comportă ca un organ endocrin secretând un factor de creștere tumorală care favorizează producerea cancerului. Sunt 13 tipuri de cancer legate de obezitate, constituind 40% din totalul tipurilor de cancere: cancerul de sân, de colon, uterin, esofagian, de colecist, renal, de ficat, meningiomul, mielomul multiplu, cancerul de ovar, de pancreas, de stomac și de tiroidă.
Principala strategie de prevenire a obezității cuprinde dieta și exercițiul fizic. Următoarele recomandări se adresează celor 2 categorii principale de vârstă: copii și adulți.
Tabel nr.2: Reguli alimentare și de activitate fizică pentru prevenirea obezității la copii
Cum să ajuți copiii să-și mențină sau să atingă o greutate corporală sănătoasă
Dieta
Activitatea
Tabel nr. 3: Stategii pentru atingerea și menținerea unei greutăți corporale sănătoase la adulți
Dieta
Activitatea
|
* NOTĂ – Semnificaţia unei porţii de fructe sau legume depinde de mărimea acestora. Pentru portocale, banane, mere și pere, o porţie corespunde unui fruct. Pentru fructele mai mici, o porţie este 1/2 cană. Pentru fructele mari cum este pepenele, o porție este o singură felie.
Pe drept cuvânt putem spune că obezitatea este o adevărată povară atât pentru corpul cât și pentru psihicul pacienților.
Cancerul nu este o fatalitate! În marea majoritate a cazurilor el este o boală prevenibilă. Studiile indică faptul că aproximativ jumătate din toate cazurile de cancer apar sub influenţa unor factori de risc modificabili sau sunt produse prin evoluţia unor leziuni precursoare tratabile.
Factorii de risc modificabili pentru apariţia cancerului sunt: folosirea tutunului, expunerea la soare, dieta, exerciţiul fizic, obezitatea, folosirea alcoolului, terapia de substituţie hormonală, expunerea la agenţi din mediul înconjurător sau din procesul ocupaţional, expunerea la diferite infecţii şi activitatea sexuală.
Factorii de risc nemodificabili pentru apariţia cancerului sunt: istoricul familial de cancer, mai ales la rude de gradul I, sexul (bărbat sau femeie), etnia, rasa, vârsta avansată şi concentraţia anumitor hormoni.
Combinaţia dintre factorii de risc modificabili şi nemodificabili plasează unele persoane sub un risc deosebit de înalt de a face un cancer. 10% dintre cancere apar din cauza predispoziţiei ereditare.
Alte 15 – 20% dintre cancere sunt familiale, aceasta însemnând că ele sunt produse din cauza unor modificări genetice cu putere mică de penetranţă sau din cauza efectelor împărtăşirii aceluiaşi mediu sau comportament.
Restul cancerelor din populaţia generală sunt considerate sporadice, fiind influenţate de factorii de risc pe care i-am menţionat.
Factorii de risc modificabili:
Prevenirea poate fi realizată prin evitarea expunerii la soare în orele de vârf: între orele 1000 – 1600, folosirea îmbrăcăminții protectoare, inclusiv a pălăriilor şi a ochelarilor de soare.
Folosirea unor creme protectoare, chiar și cu factor de protecţie mai mare de 30 și cu spectru larg (UVA şi UVB) nu poate preveni carcinomul cu celule bazale sau melanomul malign.
De aceea, evitarea expunerii la soare şi îmbrăcămintea protectoare sunt principalele măsuri de prevenire a cancerului de piele.
Consumul de calciu a fost asociat cu o scădere a incidenţei tuturor tipurilor de cancer la femei şi o scădere a cancerului de colon atât la femei cât şi la bărbaţi. Studiile epidemiologice au indicat şi o scădere a riscului de cancer de colon la persoanele cu un aport crescut de fibre alimentare.
Recomandările Societăţii Americane a Cancerului (American Cancer Society) includ: 1. consumul unei varietăţi de alimente sănătoase, minimum cinci porţii de legume şi fructe pe zi; 2. folosirea cerealelor integrale în locul celor rafinate; 3. limitarea consumului de carne roşie şi mai ales a cărnurilor procesate sau cu conţinut crescut în grăsimi.
Măsurile de prevenire a transmiterii carcinogenelor virale includ: vaccinarea împotriva virusului HPV, folosirea de ace sterile şi testarea donatorilor potenţiali de sânge.
Pentru indivizii care sunt deja infectaţi cu un virus potenţial cancerigen se recomandă tratamente specifice cum ar fi: tratarea infecţiei HIV cu terapie antiretrovirală, ceea ce poate preveni limfoamele, tratarea hepatitei cronice prin virus B cu interferon sau analogi nucleozidici pentru prevenirea carcinomului hepatic, evitarea consumului de alcool la cei cu hepatită cronică pentru prevenirea aceluiaşi cancer de ficat şi tratarea cu antibiotice a infecţiei cu Helicobacter pylori pentru prevenirea cancerului gastric.
Am trecut în revistă principalele boli ale civilizației. Am remarcat 2 factori care țin de stilul de viață: alimentația și mișcarea fizică. Excesul de calorii și concentrația prea mare în produse de origine animală din dieta omului modern, pe de o parte și lipsa de exercițiu fizic suficient ca durată pe de altă parte, duc la aceste boli ale civilizației numite și boli de pletoră sau de abundență, sau boli ale stilului de viață.
Aceste boli sunt destul de grave și recuperarea este adesea extrem de dificilă, unele dintre urmările acestora fiind permanente. Bolile coronariene ischemice, diabetul zaharat și câteva tipuri de cancer însoțesc obezitatea. De asemenea uzul unor substanțe sau expunerea la anumiți factori de mediu comportă riscuri pe care trebuie să le cunoaștem și să le evităm.
Salvarea organismului omenesc înseamnă în primul rând să nu–l expunem unor riscuri nenecesare și abia în al doilea rând recuperarea sănătății pierdute. Se pare însă că pentru a câștiga această perspectivă, avem nevoie de „metanoia” sau o schimbare radicală de mentalitate. Altfel rămânem prizonierii propriului stil de viață ucigător, ca în povestea celor 2 frați.
În acest periplu de 3 articole de sănătate am plecat de la constatarea că suntem un miracol ca ființe biologice, imposibil să apară din pură întâmplare, creați de Cineva după un design de excepție care ne cucerește și ne emoționează în același timp.
Am trecut apoi în revistă principalele tentații care, o dată permise, pot deveni dependențe înrobitoare, distrugătoare și înjositoare. Am explorat în seara aceasta și elementele componente ale unui stil de viață preventiv și am ajuns la concluzia că SUFERINȚA POATE FI PREVENITĂ. Sper să ajungeți astfel și la concluzia că
VIAȚA MERITĂ SĂ FIE TRĂITĂ! Sănătos și frumos!